Orașul nostru cel frumos

Trăim într-un loc binecuvântat, așa cum am mai spus. Și nu am putea să trăim în altă parte, din toate motivele din lume: în primul rând curățenia și calitatea oamenilor, zice el

 

A mai trecut un an școlar!

Poza de sfârșit de an școlar, ca de obicei, cu urări de vacanță plăcută!

  Am terminat școala foarte bine, deci cu coroniță: XII C, o clasă de suflet

 Cu premiantele mele, XI C

Pentru că merit! :))

#zifrumoasă

Azi a fost o zi deosebită, de la școală am făcut o vizită  la tati la serviciu, apoi ne-am plimbat puțin în noua Piață a Cetății. Am imortalizat momente pentru voi, prietenii mei. Ne-am simțit excelent, era o zi însorită, călduroasă...parcă eram deja în vacanță...

În somptuosul birou, locul lui de muncă

După cum știți deja, iubește foarte mult florile.

p.s. Iubește și animalele, ca mine, dar noi considerăm că locul animalelor  este afară, în aer liber. Nu cred că animalele ( fie câini, pisici, etc,)  trebuie să fie chinuite în camerele de locuit ale stăpânilor doar din egoismul lor, sau poate dintr-un moft. Și apoi...orice s-ar spune, un interior unde există un animal nu va fi niciodată foarte curat. Părerea mea! :))

Panoramă de la fereastra biroului : Centrul Vechi al orașului

Și pentru ce-mi mai place vara? Pentru că e vremea frunzelor verzi din care putem prepara tot soiul de smoothies, în combinații cu fructe, legume, etc. O nebunie de gusturi și culori :))

Luna iunie înseamnă și sfârșitul liceului pentru clasele terminale. Poze, serenade, banchete...toate pentru a rememora cei patru ani de liceu precum și pentru a imortaliza momentele de final. Pentru mine și clasa mea, XI C, a fost emoționant pentru că ne pregătim pentru finalul de liceu de anul viitor.Sarcina noastră a fost să împodobim clasa XII C pentru ultima oră de dirigenție, să-i primim în clasa împodobită și să facem predarea ștafetei, de la ei spre noi. Iubesc aceste momente pline de emoție, când realizezi că o altă generație iese de sub mâna ta de maestru și că nu ai făcut umbră pământului degeaba. Aici cu clasa XII C, tiza noastră. Mă recunoașteți? :))

ps. apreciez din tot sufletul pe acești copii educați.

Nimic nu mă indispune mai mult decât copiii prost crescuți, fără cei șapte ani de-acasă.

Din fericire sunt o norocoasă: am predat doar la licee ( Eminescu și Șincai) unde mi-am putut face meseria bine;  asta și datorită calității elevilor, elevi care provin din familii care se ocupă foarte mult de educația lor. Există și elevi care sunt foarte buni și serioși chiar dacă fac parte din familii monoparentale sau recompuse. Dar mai există și elevi din acest ultim caz, când părintele care a rămas cu copilul- de obicei mama- nu se ocupă de el, ba mai mult își reface familia și...ceea ce este și mai grav este că mai aduce pe lume încă o ființă după ce a dovedit că nu e capabilă să și-l educe pe primul. Din păcate există și astfel de cazuri.Da, oamenii sunt diferiți, provin din medii diferite și fac și ei ce au văzut în casa în care au crescut, la rândul lor. Nu ai cum să-i faci să înțeleagă că greșesc, pentru că au impresia că procedează bine, așa au văzut, așa știu, etc. Sunt plină de compasiune pentru acești elevi, ei sunt de niște victime, care la rândul lor vor proceda și ei exact după modelul eronat pe care l-au avut în casă. 

ps. Eu mereu le spun elevelor mele, în discuțiile noastre particulare, să aibă grijă cum își aleg prietenii, iubiții, etc. Le spun mai ales să tindă mereu spre mai mult, niciodată să nu coboare ștacheta pretențiilor: niciodată să nu accepte un băiat care este sub nivelul lor intelectual mai ales.Cum ar fi să aibă lângă ele un semi-analfabet cu 5-6 clase, ele care au terminat un liceu de prestigiu și care urmează o facultate la zi. Așa ceva este imposibil de acceptat, este imposibilă o asemenea relație: lipsa de educație și instrucție se vede imediat, nu ai ce discuta cu asemenea personaje. Iar dacă accepți o asemenea situație, ori ești defectă tu ca ființă ori faci un compromis pentru că nu ai încotro și atunci suporți toate consecințele.

Pregătiri de serenadă. Și , ca de obicei, tati face poze întru aduceri aminte

Gata de plecare

  

admirăm bluzița dantelată. C 'est à la mode. :))

Cu Corinușa mea, ” delfinașa B2”, care va urma o facultate în limba franceză.

Cu Bianca, șefa de promoție, ” delfinașa”B2 - 

a fost acceptată la Strasbourg, France, Faculté de Droit/ Facultatea de drept.

Sunt mândră de ea, de realizările noastre, împreună.

Pregătim cocarde de pus în piept,  pentru XII C- ziua festivă.

împodobim clasa...împreună cu diriga,
care trebuie să fie și este  exemplu, mereu alături de elevi

dimineața festivă, în așteptarea absolvenților XII C, pentru predarea ștafetei. 

după nevoia de hidratare...parcă, parcă începe să vină vara...

Ha, ha!: Zakynthos...destinația noastră de  vacanță de anul acesta. Iulie.....hai odată!:))

GRECE...MON AMOUR.

(Am fost de 4 ori în Grecia, anul acesta va fi a 5-a oară
și încă nu ne-am săturat de Grecia...nu ai cum...:)

ps. ce departe mi se pare ianuarie 2014...

1 Mai 2015

1 Mai și cu sărmăluțe în foi de ștevie, printre altele..

condimentate de el,  de aici:

Nu voi scrie aici ce greață  mi se face când văd pe la tv îmbulzindu-se ”oameni” de tot felul pe lângă văi, pe lângă”grătărele”, la bustul gol (bleah!), grași maneliști, cocalari, veseli nevoie mare și consoartele lor...care-și arată măiestria în a înfășura carnea de tot felul pe bețe în semn de frigărui...pe mese nelipsitele peturi cu ce-o fi ( bere, suc...), ce le arată adevărata clasă socială. Asta e Românica noastră...oricât am vrea noi să ne cizelăm. Cea mai mare parte a populației este cea pe care am descris-o și care se definește prin manelele ascultate la iarbă verde prin portiera deschisă a mașinii cumpărată în rate cu multă trudă și cu multă foame...
Ceea ce lasă în urma lor după așa zisa petrecere spune multe despre mentalitatea și despre educația lor: mizerie! De fapt asta e problema. Că ei sunt cum i-am descris mai sus...peste tot există acest gen de oameni, dar cel puțin să aibă atâta bun simț să facă ordine la plecare. Faptul că sunt indolenți și nu fac, asta spune multe și despre curățenia lor de acasă.

ps. uneori , când am timp, revin la postările anterioare și mă minunez câtă dreptate am avut în scrierile mele!!! Citiți și vă bucurați!!!! :))))) Enjoy! :)) Li se potrivește descrierea de mai sus.

Noi mergem la școală cu biclele. 

 Bucuroși de întâlnire în fața liceului :))

Ovidiu XI C și diriga :))

Duminica pascală.O zi faină, din acelea liniștite, când toată lumea se reculege după o noapte plină de emoția dată de Lumina Sfântă.  Poză făcută din mers, după ce am străbătut orașul încălzit de un soare blând, și după ce am poposit un pic la mama. Liniște și pace în jur, aer patriarhal  în acest loc binecuvântat. Iubesc Baia Mare!

Paște fericit! ( 2015)

Este pentru a opta oară când vă urez Paște fericit de pe acest blog. Mă bucur nespus că am reușit să păstrăm prietenia  ani de-a rândul, să ne bucurăm împreună de reușitele, de evoluția noastră atât profesională cât și umană. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce sunteți, oameni de o calitate excepțională. Și pentru că sunteți prietenii mei. :))

Ca de obicei, în ziua premergătoare Învierii Domnului, pentru că am terminat pregătirile încă de dimineață,  noi2 ne plimbăm mult, am și avut noroc azi de o zi minunată, însorită și călduroasă.Am mers pe jos până la Auchan ( fostul Real) și după vreo 5 ore de plimbare ( să tot fi fost vreo 7-8 km în total:)) , ne-am întors acăsucă.

Buna dispoziție este dată și de noul cadou adus de iepuraș ( treningul Adidas, pentru că merită! )

  Nu mai e nici un secret că-i plac mult florile

 Fie Paște, fie Crăciun, nu ratez nici un meci de tenis

Update duminica pascală: Doamne, e plin netul de poze prefabricate cu înscrisuri peste ele de toată mirarea, proverbe zicători și alte cimilituri  ( ei le zic urări) ”de sezon”, pur și simplu mi-e jenă să mă mai uit. Chiar nu putem compune o propoziție din mintea noastră? De fapt...poate unii chiar nu pot! ASTA E!- vorba cuiva ” important” :))) pour les connaisseurs!

                                 Și tot duminică, doi buni prieteni: mama și Alex Cezar

nu degeaba se spune ”ca la mama acasă” :))

Dragii mei, așa după cum am scris mai jos, luna martie este foarte frumoasă pentru noi. Pot spune că a fost în același timp extrem de  prolifică: am reușit să ne hotărâm și să rezervăm/achităm, chiar în ultima zi a lunii martie când mai era valabilă oferta early booking,  sejurul nostru în altă insulă superbă din Grecia, spectaculoasa Zakynthos, renumită în primul rând pentru plaja Navagio pe care abia aștept să o văd cu ochii mei cu ocazia croazierei pe care o vom face de data asta nu pe marea Egee ci pe marea Ionică.

Locul ales de noi  Golden Sun Resort, superb, situat în stațiunea Kalimaki, aproape de o alta foarte animată, Laganas. Regim AI  (all inclusive), avion charter din cluj, mijlocul lunii iulie. Mai multe nu scriu aici despre subiect, de acum citim, ne documentăm despre tot ce ține de insulă, despre excursiile opționale pe care le putem face. Cred că nu mai e nevoie să spun ce fericiți suntem: de acum avem ocupație: ținute de vacanță și tot ce ține de pregătirea minuțioasă a unui sejur minunat, așa cum ni-l facem noi de obicei. El ” are totul în cap”, așa cum îi place să spună, pentru ca totul să iasă perfect, iar mie-mi place să mă las” pe mâna lui”, pentru că am încredere, după experiențele noastre anterioare de concediu. În ceea ce mă privește, am început să mă documentez despre locul ales, printre altele...

Impresii și poze, la sosire. :)) Nu, nu facem poze cu telefonul mobil. El are un aparat foto performant, iar eu las acasă tot netul...vreau o săptămână fără telefon, fără tabletă. Doar liniște, noi2.

ps. noi credem cu tărie că cel mai important lucru în viață, pentru care merită să trăiești, este să poți vedea cât mai multe locuri din această lume minunată la care  ți s-a dat privilegiul să fii martor vremelnic...
Restul:c mașini, case multe, bunuri multe strânse în disperare,  sunt NIMICURI  în care se pierd cei care vegetează, nu trăiesc. De aceea spun mereu, TRĂIȚI, TRĂIȚI VIAȚA VOASTRĂ, căci sunteți pasageri prin lume și altfel dispăreți săraci așa cum ați venit.
Deci călătoriți, călătoriți  prin lumea asta frumoasă, cu asta rămâneți! Noi așa facem.

12 Martie 2015. Ziua Lui.Tort făcut de noi, procesul tehnologic :))))))))) aici

Handmade...imperfect.Dar...prea bun....prea ca la Maramu'...

ps. nu am avut timp să postez și pe interfața principală la timp, luna martie a fost foarte aglomerată, este luna cu cele mai multe activități județene și internaționale la care elevii mei participă, au fost olimpiadele, concursul de muzică francofonă- à propos, eleva mea din XI F s-a calificat din nou la faza internațională din luna mai-, cam toate sâmbetele mi-au fost ocupate, noroc de tati care a făcut ca să nu se cunoască lipsa mea de acasă ( cumpărături, curățenie, papa bun, etc). În general începând din luna ianuarie tot avem ce sărbători după Anul Nou: vine Ziua Mea, apoi Mărțișorul, apoi Ziua Femeii...apoi Dragobetele....apoi Ziua Lui...și uite așa vine perioada când la noi în casă se vorbește despre alegerea destinației de vacanță...vacanța mare...zic...Neapărat la mare ( nu a noastră, clar! a noastră e murdară...că doar de aia i se zice ” neagră”...așa lansasem eu cândva această vorbă și cred că mulți dintre tonți m-au crezut!, cei fără simțul umorului,- dar nici curată nu e marea noastră, dacă e să vorbim p-a dreaptă!!!:))))) Am setat blogulețul meu doar pentru prieteni, ținem legătura permanent prin mesajele private, iar educație prea multă nu mai fac eu pițipoancelor care mai trec p-aici când au acces, că tot degeaba, deși nu-mi ia mult timp și energie pentru că meseria mea este și de a educa needucații. Și o fac cu răbdare și de multe ori din milă pentru că nu toți oamenii s-au născut în familii din care au avut ce învăța. Ei/ele sunt produsul familiilor din care provin. 

Mie-mi place să râd de proști! Dar nu de toți, căci, precum am spus, nu-i nimeni vinovat de echipamentul genetic precar sau de mediul neprielnic de dezvoltare. Mie-mi place să râd de proștii (cocalari, melteni, maneliști sau pițipoance) care se bagă-n față sau în seamă. Iar ca să înțelegi reacțiile unor frustrați ar trebui să te cobori la nivelul lor. Știți ce am observat eu? Că proștii se plictisesc repede atunci când rămân singuri: ei se trezesc față în față cu golul lor interior, acolo unde nu găsesc nici un remediu. Iar televizorul, din ce în ce mai agresiv în trivialități, astupă golul celor etern plictisiți ( există case în care tv-ul funcționează toată ziua, și mai abitir după amiaza cam în jurul orelor 17...despre ei vorbesc eu aici, cei care agrează aceste emisiuni pentru că fac parte din lumea lor.) Iar acești etern plictisiți contribuie la gloria nulităților tot mai numeroase de la tv. 

Am apreciat mereu persoanele care, provenind din familii cu o joasă educație, sau chiar deloc, au încercat/încearcă mereu să -și depășească condiția, învățând de la alții. Mai grav e pentru alții care neavând pe ce clădi, copiază întocmai, iar acel copy-paste dă un rezultat dezastruos, fals, strâmb. Pour les connaisseurs...:))

Anul acesta voi fi o mândră ” chic”

 Eșarfe cu motive de inspirație tradițională, purtate în fel și chip, la gât, turbane, legate de  geanta de mână, etc. ...neapărat asortate cu îmbrăcămintea  Abia aștept să le port și la vară în concediu.

De Mărțișor, pușica moroșancă vă urează numai bine!(Că pe fb ți se face greață de atâtea dulcegării ”gen” flori- pisici-căței-.....și nelipsitele imagini înflorate peste care sunt ”înscrisuri filozofice” din ”marii gânditori ai neamului”,despre care am mai scris aici,)

Prima plimbare împreună cu biclele pe anul acesta. E doar începutul.

Ieri, de ziua mea. Scumpii mei XI C!

Și tot ieri- ce zi plină!- activitate în Amfiteatrul colegiului. Eu, în partea dreaptă, în sacou lila. La prezidiu se vorbea, eu...pe tabletă :))))( că tot e moda deconspirărilor...)